Acad. Gheorghe Chivu – Discurs de recepție în Academia Română — Transcript
Full transcript
- 0:07distinși membri ai conducerii Academiei
- 0:11române domnilor vicepreședinți distinși
- 0:15membri ai Academiei române dragi oaspeți
- 0:19profesori cercetători studenți doamnelor
- 0:24și domnilor discursurile de
- 0:27recepție au intrat într o
- 0:31ție foarte veche a instituției
- 0:34noastre de mai bine de un secol și un
- 0:38sfert secția de Științe istorice a avut
- 0:44Buna
- 0:45idee
- 0:48spune academicianul Eugen Simion spunea
- 0:51când era președinte al Academiei a avut
- 0:54Buna idee de a strânge la un loc toate
- 0:57discursurile de recepție ținute de la
- 0:59încep puturile Academiei până astăzi de
- 1:02membrii acestui înalt for științific și
- 1:06cultural și munca a rodit prin
- 1:12strădania doamnei academician Dorina
- 1:15Rusu au
- 1:17ieșit 11
- 1:21volume cu discursurile de recepție ale
- 1:24Academiei române să știți că am căutat
- 1:26pentru academiile vecine așa din țările
- 1:29astea ale noastre
- 1:30noastre aflate cândva dincoace de
- 1:33Cortina de fier și n am găsit o asemenea
- 1:38tradiție poate să fie și să nu știu eu
- 1:40la noi Modelul e cel al Academiei
- 1:44franceze și un model bun Dacă cineva va
- 1:49avea răbdarea și timpul necesar și
- 1:52curiozitatea să vadă aceste volume va
- 1:55găsi grăunțe de aur acolo așa cum zic eu
- 1:58că biblioteca academie e tezaurul
- 2:01cultural al națiunii române discursurile
- 2:04de recepție sunt tezaurul acestei
- 2:07instituții și pun în lumină
- 2:10mințile care s au perindat pe aici și
- 2:13care sunt eterne prin ceea ce au lăsat
- 2:17eu sunt foarte mândru și din patriotism
- 2:20local că Alexandru Papiu
- 2:22Ilarian pe care de alt minter din
- 2:25familie îl chema Pop era fecior de popă
- 2:29greco catolic de pe Câmpia Transilvaniei
- 2:32Papiu Ilarian a fost primul care a ținut
- 2:36un discurs de recepție Nu aici că
- 2:38Academia nu rezida în această clădire
- 2:41dar în spiritul Academiei Române în
- 2:471869 Domnul academician
- 2:52Chivu Gheorghe Chivu continuă cumva
- 2:55această tradiție a marilor lingviști
- 3:00filologi și
- 3:02literați în cinstea cărora și datorită
- 3:06cărora s a născut această instituție
- 3:09știți că societatea literară s a născut
- 3:12în primul rând pentru
- 3:13limbă De aceea eu sunt foarte
- 3:18emoționat să l invit la cuvânt pe domnul
- 3:22academician Gheorghe
- 3:24Chivu să ne demonstreze prin discursul
- 3:27domniei sale de recepție la academia
- 3:31română Istoria Limbii Române și nevoia
- 3:34permanentă de limbă literară Cum se
- 3:37poate crea o
- 3:39continuitate într o tradiție așa de
- 3:42frumoasă Vă rog domnule
- 3:55academician Vă mulțumesc Domnule
- 3:57președinte
- 3:59Vă mulțumesc tuturor celor care sunteți
- 4:02prezenți
- 4:03aici domnilor vicepreședinți domnilor
- 4:06membri ai Academiei române doamnelor și
- 4:09domnilor profesori dragi studenți sunt
- 4:12și studenți chiar dacă nu sunt acum
- 4:15studenții mei dragi prieteni care mă
- 4:19onorați Astăzi mă tot gândesc că se
- 4:22încheie lista celor cărora li se
- 4:25adresează un vorbitor cu onorată
- 4:28asistență
- 4:30și mă urmărește de când am încercat să
- 4:33văd ce pun în la începutul discursului
- 4:36meu Mă gândesc la onorantă asistență și
- 4:39vă rog să acceptați această
- 4:43formulă stimate Domnule președinte Vă
- 4:45mulțumesc pentru vorbele frumoase spuse
- 4:48este o
- 4:50încercare și de a mi face datoria dacă
- 4:54vreți am avut onoarea să fiu acceptat
- 4:57membru titular dar și am face o altă
- 5:00datorie aceea față de cultura românească
- 5:03pentru
- 5:04că eu cred că și spun și alții același
- 5:09lucru că fără limbă fără o limbă
- 5:12îngrijită soarta Neamului nostru n ar fi
- 5:16fost Și nu va fi cea bună pentru că
- 5:19limba este factor identitar știm toți
- 5:22acest lucru dar limba are limba are
- 5:26vitalitate limba rezistă în timp dar
- 5:29dacă nu este ajutată să reziste Și dacă
- 5:32nu este sprijinită să devină Factor de
- 5:35evoluție culturală de menținere a
- 5:38valorilor culturale ea la un moment dat
- 5:40nu și mai poate împlini menirea în
- 5:42sensul acesta am încercat să scriu
- 5:45discursul de astăzi și vă rog să îl
- 5:49acceptați așa cum l am gândit vă rog să
- 5:51acceptați să l și
- 5:53citesc pentru
- 5:55că timpul mă obligă să fiu scurt
- 6:00iar ideile pe care vreau să le exprim nu
- 6:03acceptă nuanțe dacă vorbele nu sunt
- 6:05așezate într o anumită
- 6:09ordine parcursul istoric al limbii
- 6:12române pune în evidență efortul
- 6:14permanent conjugat al intelectualilor
- 6:18responsabili de a păstra unitatea de
- 6:21neam și de Cultură respectiv de a crea o
- 6:24formă literară
- 6:26exemplară prezentarea evoluției în timp
- 6:28a limbii noastre de Cultură Argumentează
- 6:31totodată utilitatea chiar necesitatea
- 6:34cultivării și normării corecte coerente
- 6:37și de perspectivă a limbii noastre
- 6:39literare prezentul discurs ar putea fi
- 6:42Deci considerat o laudă mai mult decât
- 6:45necesară adusă limbii române literare
- 6:48sau reformulând o laudă adusă cărții
- 6:51românești din toate timpurile dar mai
- 6:54ales cărții considerate vechi adjectivul
- 6:57sugerând aici nu doar tre trecerea și
- 7:00rezistența în timp și prin vremi ci și
- 7:03valoarea
- 7:05așezată devenită perenă prin lămurire
- 7:09adică prin decantare prin rafinare și
- 7:12prin așezare sau poate fi considerat
- 7:16acest discurs o laudă adusă cărturarilor
- 7:19autentici trăitori și activând în vechi
- 7:22din vechime nu doar autori în sensul
- 7:25Modern al cuvântului ci mai ales
- 7:27traducători tipografi sau copiști care
- 7:31lucrând de cele mai multe ori în
- 7:34secolele trecute într un anonimat
- 7:37programatic cu mână de țărână cum le
- 7:39plăcea să scrie au pus bazele solide
- 7:42autentice ale culturii noastre
- 7:45scrise Istoria Limbii Române a început
- 7:48fapt argumentat de multă vreme odată cu
- 7:51ocuparea de către trupele romane a
- 7:53primelor teritorii dacice aflate în zona
- 7:56Dunării urmarea aplicării de către
- 7:58reprez ții Imperiului în zonele nou
- 8:01anexate a unui program de colonizare
- 8:04economică și de organizare
- 8:05administrativă foarte bine puse la punct
- 8:08Dacia a devenit în timp relativ scurt la
- 8:11scara istoriei o provincie romană în
- 8:14care după aproximativ șase generații
- 8:17locuitorii ajunseseră să utilizeze în
- 8:19mod curent un idiom Romanic ce preluase
- 8:23lexicul de bază latin cu fonetism
- 8:26Distinct de cel adus de coloniști și cu
- 8:30forme gramaticale noi bine integrate
- 8:32într un sistem morfologic specific
- 8:34latinei populare acceptată foarte
- 8:37Probabil nu atât ca urmare a unor
- 8:39constrângeri Administrative cât mai ales
- 8:42datorită superiorității economice și
- 8:44culturale a noilor structuri impuse de
- 8:48imperiu noua lingua romana era diferită
- 8:52nu doar prin denumire de lingua Latina
- 8:55acea limbă gramatice că În formularea
- 8:57învățaților școlii ardelene care
- 8:59reprezenta varianta oficială cultivată a
- 9:02limbii utilizate de către romani această
- 9:06nouă limbă însușită și apoi vorbită de
- 9:09către cei ce și au zis rumâni nume
- 9:12asumat care indică fără dubiu conștiința
- 9:16apartenenței la noua civilizație romană
- 9:18s a extins din Dacia Felix în
- 9:20teritoriile dacice alăturate care nu
- 9:23fuseseră integrate efectiv în imperiu
- 9:26dovadă desigur de prestigiul cultural
- 9:29dar și probă a existenței unor contacte
- 9:32permanente poate chiar a unui schimb
- 9:34constant de locuitori între Dacia Felix
- 9:37și zonele rămase în stăpânirea dacilor
- 9:39liberi schimb rămas tradițional în
- 9:42decursul istoriei în spațiul românesc
- 9:45din zona
- 9:47Carpatică romanizarea provinciilor
- 9:49dunărene ale Imperiului Roman a fost
- 9:52astfel urmată și amplificată de o
- 9:55românizare intensă și eficientă a
- 9:58teritoriilor limitrofe proces încheiat
- 10:00cu certitudine înainte de venirea
- 10:03triburilor slave în zona Carpaților
- 10:05pentru că slavii au găsit aici în drumul
- 10:08lor spre Sud spre sudul Dunării drumul
- 10:11estic parcurs prin ținutul actual al
- 10:14Moldovei sau cel vestic făcut prin
- 10:16Panonia o populație stabilă formată din
- 10:20rumâni pe care slavii i au numit
- 10:23totdeauna Vlahi numindu i astfel
- 10:26indiferent de zona în care i au găsit la
- 10:29est la Sud sau la vest de Carpați slavii
- 10:33probau continuitatea românilor în
- 10:35spațiul nord dunărean și indicau fără
- 10:38dubiu caracterul Romanic al limbii pe
- 10:40care aceștia o vorbeau o limbă romanică
- 10:42bine individualizată prin lexicul de
- 10:45bază prin sistemul morfologic și printr
- 10:48un sistem fonetic propriu consolidat
- 10:51unele transformări
- 10:53fonetice care caracterizată ă Epoca de
- 10:57început a limbii române nu sunt atestate
- 11:00în împrumuturile vechi slave întrucât
- 11:03desigur ele își încetaseră acțiunea
- 11:06cuvintele preluate de români de la
- 11:08primii Slavi ajunși și apoi stabiliți în
- 11:12spațiul nostru cultural au fost de aceea
- 11:14modificate prin adaptare fonetică
- 11:17respectiv morfologică și integrate
- 11:19astfel în sistemul deja constituit
- 11:22devenit în totalitate funcțional al
- 11:24limbii române vitalitatea stră românei
- 11:28Cum numesc un specialiști această primă
- 11:31formă a limbii noastre istorice sau a
- 11:33românei comune sintagmă și ea folosită
- 11:36pentru a indica gradul de coeziune
- 11:39originară a spațiului lingvistic
- 11:41romanizat aflat la Sud și la nord de
- 11:44Dunăre precum și rolul ei identitar au
- 11:46fost astfel puse în evidență încă din
- 11:49ultimele secole ale mileniului I iar
- 11:52unitatea lingvistică remarcabilă a
- 11:55acestui spațiu cultural constatată de
- 11:57toți cercetătorii limbilor romane anice
- 11:59a fost cu siguranță consolidată de
- 12:02izolarea în care românii au fost
- 12:04constrânși să trăiască Fiind citez o
- 12:07insulă de latinitate într o mare Slavă
- 12:09am încheiat citatul întrucât populațiile
- 12:12vecine aparțineau toate altor familii
- 12:16etnice sau
- 12:18lingvistice s a discutat mult și
- 12:20argumentat despre această unitate bazată
- 12:23pe același fond lingvistic originar și
- 12:26susținută de schimburi constante intense
- 12:30economice culturale și de populație
- 12:33între provinciile istorice românești s a
- 12:36insistat însă mai puțin în cadrul
- 12:38studiilor consacrate fazelor de început
- 12:40ale istoriei limbii române vechi asupra
- 12:43unor fapte lingvistice care documentează
- 12:45deschiderea vorbitorilor limbii noastre
- 12:47de către cultură deschidere veche și
- 12:51constantă manifestată prin preferința
- 12:54asumată dovada frecventei utilizări în
- 12:57cadrul Sistemului limbii
- 12:59pentru o serie de cuvinte despre care se
- 13:03poate afirma că aparțineau încă din
- 13:05vechime exprimării cultivate nu avem în
- 13:08vedere utilizarea românei vorbite în
- 13:12cadrul creațiilor populare a căror formă
- 13:15lingvistică de multe ori admirabilă din
- 13:18punct de vedere stilistic este trebuie
- 13:20să fie cea specifică unei variante
- 13:23locale dialectale a românei ci existența
- 13:26încă din etape considerate
- 13:29etapa considerată prel iter din Istoria
- 13:32Limbii noastre a unor lexeme sau a unor
- 13:35sensuri Ce par să fie aparținut unor
- 13:38registre lingvistice cultivate întrucât
- 13:40trimit spre forme de exercițiu
- 13:43intelectual și au caracter
- 13:46exemplar ne referim În primul rând la
- 13:48verbul a învăța care prin înnobilare
- 13:52semantică cum spun unii lingviști
- 13:54atestată în româna veche anterior
- 13:56secolul al x lea era folosit constant
- 14:01pentru a numi dau acum fără să citez un
- 14:05sens însușirea unor cunoștințe sau
- 14:08crearea unor deprinderi necesare în sens
- 14:11larg pozitiv pentru dezvoltare
- 14:13intelectuală lăsând astfel sensul
- 14:15etimologic al latinescul lui inviare a
- 14:18deprinde un obicei prost un nărav un
- 14:20viciu la dispoziția exclusivă a Uzului
- 14:26popular apoi am în vedere verbul Număra
- 14:30moștenit din latinescul nominale care
- 14:32însemna în aceeași română veche nu doar
- 14:35a numi pe cineva ci și a citi după ce
- 14:39desigur o persoană va fi fost indicată
- 14:42numită să citească un anumit fragment de
- 14:45text în timpul serviciului religios
- 14:48putem adăuga de asemenea substantivul
- 14:50carte care trebuie să fie denumit de
- 14:54timpuriu dovadă consoana sa inițială C
- 14:57ca în Cristos nu H dar și atestări
- 15:01cunoscute din cele mai vechi scrieri
- 15:03literare un text scris pe o foaie de
- 15:06hârtie o scrisoare un act nu doar o
- 15:10hârtie cum era sensul etimologic și
- 15:13chiar verbul la scrie care și a schimbat
- 15:16tot în urma unui exercițiu unei
- 15:18instruiri organizate sensul vechi
- 15:21popular a desena a picta a coase după
- 15:24model în a reprezenta prin semne
- 15:27convenționale sunete sau cuvinte mai
- 15:30ales că script și scriptură care numeau
- 15:33consecvent în perioadă constant în
- 15:36perioada veche un text scris substantive
- 15:39cărora li se alătură adverbul script
- 15:43care însemna în scris prin intermediul
- 15:45scrisului Argumentează și ele
- 15:47suplimentar folosirea verbului a scrie
- 15:50cu sensul cultural
- 15:52menționat Toate aceste cuvinte cu
- 15:54origine latină care indică prin
- 15:57sensurile evidenți
- 15:59o activitate culturală despre care nu
- 16:02credem că a fost moștenită toate
- 16:05prezintă asta prezența sensurilor
- 16:08culturale menționate înregistrate și în
- 16:11alte
- 16:12limbi europene nu poate fi însă
- 16:15rezultatul influenței directe a altor
- 16:18limbi vecine limbi romanice mai ales
- 16:22rămâne atunci să explicăm mutațiile
- 16:24semantice discutate toate având
- 16:26relevanță culturală prin cauze interne
- 16:29Cum se spune iar redescoperirea unor
- 16:32forme de tipul script adverb script și
- 16:35scriptură substantive prin corelare cu
- 16:39frecventa utilizare culturală a lui
- 16:42scrie probe Să credem aceste exemple
- 16:46ilustrative pentru dezvoltarea lexicului
- 16:48românesc vechi nu Atât O evoluție
- 16:51firească internă a limbii noastre cât o
- 16:55deschidere și implicit o aspirație
- 16:57culturală au utilizatorilor ei cultivați
- 17:02încurajați și apoi susținuți de
- 17:04instrucție de rolul ordonator și
- 17:07formator al scrisului al al al cărții
- 17:11respectiv al școlii școală în sens larg
- 17:14ce a funcționat cu certitudine la
- 17:17începuturi în cadrul și sub egida
- 17:20bisericii pentru că fără a accepta ideea
- 17:23că vorbitori ai vorbitori elevați ai
- 17:26limbii române vechi au înțeles rolul
- 17:29determinant al instrucției în
- 17:30modificarea limbii prin cultivarea
- 17:33gândirii indiferent de limba de cultură
- 17:36în care se făcea această cultivare Ne ar
- 17:39fi greu să explicăm schimbările
- 17:41semantice semnificative intrate de
- 17:43foarte mult timp în uz prin precum cele
- 17:47anterior
- 17:48menționate ar fi de asemenea greu dacă
- 17:50nu e imposibil de înțeles în afara
- 17:52instrucției care a creat o incipientă
- 17:56conștiință a normei apariția și apoi
- 17:59răspândirea încă din româna veche a unor
- 18:02forme hiper corecte de regulă rostiri
- 18:05normalizate această conștiință a normei
- 18:08a putut apărea desigur în Epoca de
- 18:10început a scrisului în spațiul cultural
- 18:12românesc epoca impunerii prin Biserica
- 18:15de rit bizantina slavone ca limbă de
- 18:17cult și de Cultură Pentru că atunci
- 18:21cărturarii evreimii Grupați inițial în
- 18:23mănăstiri fiind cunoscători ai slavone
- 18:26și implicit ai limbii grecești pe bază
- 18:28și după modelul căreia fusese creată
- 18:31noua limbă oficială a creștinismului
- 18:33sudest european aceștia aplicau limbii
- 18:36materne Reguli desprinse din slavonă și
- 18:39deprinse prin slavonă limba oficială
- 18:42cultivată a vremii în zona noastră iar
- 18:46mai apoi transcriind și traducând pentru
- 18:49uz liturgic textele sacre au lucrat
- 18:52conștient și constructiv la pregătirea
- 18:55românei limbă vernaculară pentru a fi
- 18:58Iată la început sporadic apoi tot mai
- 19:01frecvent și programatic ca limbă de cult
- 19:04și implicit ca limbă de
- 19:06Cultură cel târziu în a doua jumătate a
- 19:09veacului al x lea după cum Indică
- 19:12inventarul și mai ales valoarea
- 19:14fonologică a unora dintre semnele
- 19:17alfabetului chirilic românesc avem în
- 19:19vedere în primul rând ius urile și iur
- 19:22româna limbă românească limbă romanică
- 19:25vorbită în zona Carpat dunăreană începe
- 19:28să fie însemnată în scris la început
- 19:30sporadic și desigur pentru nevoi
- 19:32personale cum au susținut unii
- 19:36specialiști dar multe astfel de nevoi
- 19:38trebuie să fi fost intelectuale de vreme
- 19:41ce scrisul era mai mult decât oricând
- 19:45apanajul oamenilor
- 19:47instruiți prin procesul acum inițiat din
- 19:50nevoi culturale interne amplificate
- 19:53foarte probabil de influențe sau de
- 19:55presiunea unor mișcări religioase de tip
- 19:58se an a rezultat până spre mijlocul
- 20:01veacului al x lea după acumulări și
- 20:04amplificări constante o literatură
- 20:07bogată și diversificată tematic
- 20:09destinată nu doar folosirii în biserică
- 20:13în felul acesta limba noastră a intrat
- 20:16într o nouă etapă a destinului său
- 20:19istoric pe baza variantelor locale ale
- 20:21românei vorbite se conturase din veacul
- 20:24precedent variante literare regionale
- 20:27din ce în ce mai bogat și mai rafinat
- 20:30ilustrate prin texte iar mulțumită
- 20:33acțiunii și atitudinii cărturarilor
- 20:35vremii influența slavone impusă oficial
- 20:38în toate domeniile vieții sociale nu
- 20:41anulează ci stimulează în acest în tot
- 20:44acest timp și prin modelare și
- 20:48consolidează prin selecție apoi Prin
- 20:51exercițiu trăsăturile originare ale
- 20:54românei învățarea limbii slavone de
- 20:57către cărturarii români
- 20:59predominan slujitori ai bisericii a
- 21:02prilejuit crearea sau traducerea unor
- 21:05instrumente de lucru glosare sau
- 21:07lexicoane bilingve respectiv gramatici
- 21:09Slav
- 21:11române întreprindere intelectuală utilă
- 21:14și pentru dezvoltarea pentru codificarea
- 21:17respectiv pentru rafinarea limbii
- 21:19noastre de Cultură circulația textelor
- 21:23și nu o dată aceea a copiilor și
- 21:25Tipografilor dintr o provincie în alta
- 21:28în spațiul cultural românesc amplifică
- 21:31astfel într un plan ce trebuie
- 21:33considerat deja literar unitatea
- 21:35lingvistică
- 21:37originară particularități fonetice și
- 21:39morfologice sau lexicale inițial
- 21:42distinctive opozabile pentru variantele
- 21:45literare regionale cedează treptat locul
- 21:47unor forme ce tind să devină prin
- 21:50normare implicită făcută prin consens
- 21:53norme literare cu caracter supr
- 21:56dialectal traducătorii scrierilor sacre
- 21:59nu reproduc mecanic forma surselor
- 22:01predominant slavon și nici nu se lasă
- 22:04influențați fără discernământ de aceasta
- 22:07ci o adaptează corelând o cu realitatea
- 22:10culturală și lingvistică românească
- 22:12lucrând intuitiv dar consecvent și
- 22:16concordant la forma elevată pe care
- 22:19trebuia să o aibă incipienta noastră
- 22:21limbă literară de aceea cum menționam
- 22:24anterior prin chiar scrisul chirilic
- 22:27românesc
- 22:28chiar scrisul nici chiar scrisul
- 22:30chirilic românesc nu se identifică în
- 22:33inventari și ca valori fonologice cu
- 22:36scrisul slavon iar în scrisul cu litere
- 22:38latine folosit încă din secolul al XV
- 22:41lea în comunitățile Românești de Rita
- 22:43apusean care trăiau în primul rând în
- 22:46provinciile Românești situate dincolo de
- 22:48Carpați normele ortografice de tip
- 22:50maghiar au avut alături numeroase și
- 22:53remarcabile influențe ale scrisului
- 22:56latinesc de tipul surprinzător lor homu
- 22:59scris cu doi m pentru om sau humer scris
- 23:03cum s a cum am citit pentru umăr
- 23:06atestate în cartea de cântece tipărită
- 23:09în circa 1570 la Cluj respectiv într un
- 23:12manuscris numit lexiconul marsilian
- 23:15exemple ale influenței modelului
- 23:17latinesc asupra formelor sub care sunt
- 23:19înregistrate unele cuvinte moștenite din
- 23:21latină sunt numeroase înscrierile vechi
- 23:24românești redactate cu litere latine în
- 23:27manieră ortografică maghiară era maniera
- 23:30ortografică specifică cum spuneam
- 23:32spațiului
- 23:33intracarpatic și comunităților
- 23:35religioase de Rita
- 23:37apusean formele de tipul hom respectiv
- 23:41humer anterior citate pot fi considerate
- 23:44fără teamă de a exagera grafii etimolog
- 23:47zante Avan la leter ce au trebui ce ar
- 23:51trebui desigur alăturate semnificative
- 23:54și mult invocate i forme grafice români
- 23:58scris cu o cu grafie chirilică Evident
- 24:01atestat în
- 24:021582 în scrisul nostru chirilic
- 24:05conștiința originii romane își dovedea
- 24:09astfel persistența în întreg spațiu
- 24:11cultural românesc continuând să se
- 24:13manifeste și în Epoca slavonismului în
- 24:16Transilvania și în Banat cunoscătorii
- 24:19limbii latine cunoașterea limbii latine
- 24:22de către învățații vremii era la fel de
- 24:24firească precum cunoașterea slavone în
- 24:27provinciile extracarpatice iar
- 24:30vitalitatea românei sprijinită de felul
- 24:33de a gândi al unora dintre traducători
- 24:35copiști sau tipografi făcea Spre exemplu
- 24:38ca lexicul slavon vehiculat prin
- 24:41biserică și prin Administrație să nu
- 24:44copleșească funcțional în scrisul
- 24:46românesc al timpului vocabularul
- 24:48moștenit din latină aflat în mod firesc
- 24:51în circulați Cum ar spune Bogdan petricu
- 24:55hdu și semnificativ traducătorii
- 24:58apostolului echivalau la mijlocul
- 25:00veacului al xi lea rim leanin având
- 25:04sensul romani în din sursele slave nu
- 25:08prin împrumutul slavon rim lani atestat
- 25:11în scrierile vremii ci prin rumâni
- 25:14echivalarea fiind înregistrată aproape
- 25:16un secol mai târziu și în cronograful
- 25:19lui moxa în zona Moldovei și confirmată
- 25:21apoi fapt semnificativ pentru gândirea
- 25:24unora dintre cărturarii vremii în
- 25:26consemnări din Biblia de la București
- 25:28cu sursă moldovenească și una
- 25:31transilvană respectiv în Viețile
- 25:33Sfinților tipărite de către tipărite de
- 25:36către Dosoftei
- 25:38urmarea unei dezvoltări destul de rapide
- 25:41de tip extensiv în scrisul nostru
- 25:44literar mai ales după mijlocul secolului
- 25:47al x lea textele religioase în limba
- 25:50română au acoperit toate nevoile
- 25:53bisericii tipăriturile necesare pentru
- 25:56oficierea slujbei religioase în limba
- 25:58țării tipăriturilor acesteia li se
- 26:00alătură scrieri românești devenite ă
- 26:04ilustrative pentru scrisul beletristic
- 26:07dar sunt texte de dezbatere morală texte
- 26:10de edificare morală texte beletristice
- 26:13în sensul cel mai bun al cuvântului
- 26:15pravil religioase traduse în limba
- 26:17română pentru uzul bisericii le stau de
- 26:20timp Reu alături lucrări juridice și
- 26:22Administrative importante inclusiv mari
- 26:25coduri de legi coduri de legi civile și
- 26:28chiar lucrări de tip științific și ele
- 26:30în haină românească marii cărturari
- 26:33activi în sânul sau pentru nevoile
- 26:35bisericii între ei Varlam Nicolae ilescu
- 26:38spătarul Dosoftei Antim mireanul sunt
- 26:41contemporani într o enumerare incompletă
- 26:43cu Udriște Năsturel Constantin
- 26:46Cantacuzino stolnicul Miron și Nicolae
- 26:48Costin Teodor Corbea sau cu inegalabilul
- 26:51Dimitrie cantimir iar difuzarea intensă
- 26:55a textelor mai ales a cărților necesare
- 26:58slujbei a făcut ca variantele literare
- 27:01regionale să formă elevată cultivată a
- 27:05sub dialectelor importante ale Limbii
- 27:08Române vechi în acea perioadă să se
- 27:12coaguleze prin consensul învățaților
- 27:15vremii într o primă formă unitară a
- 27:18Vechiului nostru scris
- 27:20literar este remarcabil în acest sens
- 27:23exemplul Bibliei de la București forma
- 27:25muntenească a unei traduceri moldovene
- 27:28pentru vechiul testament respectiv a
- 27:30unei traduceri ardelenești pentru Noul
- 27:32Testament întărită prin impunerea
- 27:35imediat după începutul veacului al x lea
- 27:37ca limbă de cult și de Cultură Româia și
- 27:40a dovedit prin efortul cărturarilor
- 27:41înzestrați cu har mulți rămași anonimi
- 27:45posibilitățile deosebite de rafinare a
- 27:48exprimării elevate exemplul R Dosoftei
- 27:51care a tipărind nu doar Psaltirea de
- 27:53înțeles cartea de lectură bisericească
- 27:56ci și Psaltirea în versuri carte de
- 27:58poezie religioasă destinată parcurgerii
- 28:01în afara bisericii trebuie apreciat la
- 28:03adevărata și la lui semnificație și
- 28:06valoare vitalitatea românei evidentă și
- 28:10în forma sa
- 28:11cultivată respectiv puterea ei de as
- 28:14similare dovedită în timp duc la
- 28:18integrarea în
- 28:21tipar integrare în tipare proprii a
- 28:24celor mai utile elemente lexicale
- 28:26furnizate mai ales după 1 750 de intensa
- 28:29și valoroasa influență neogreacă a fost
- 28:33mai Evident decât în cazul slavone
- 28:35dominanta culturală dominantă Culturală
- 28:38în veacurile precedente o asimilare prin
- 28:41românizare a unor modele culturale și
- 28:44lingvistice puternici puternic temperate
- 28:48această aceste modele însă ca efect au
- 28:52fost temperate ca efect de de efect de
- 28:56ansamblu de existența spațiul cultural
- 28:58românesc a unei limbi literare deja
- 29:01unificate în normele sale de bază limba
- 29:03pe care cărturari laici o orientau tot
- 29:06mai mult către modele de tip latino
- 29:10Romanic pentru că iluminismul deopotrivă
- 29:15cel de proveniență apuseană cu marcat
- 29:18caracter latinist manifestat în primul
- 29:20rând în Transilvania sau cel pătruns
- 29:22prin filieră
- 29:24neogreacă
- 29:26cultura romanică a activ în Țara
- 29:28Românească și în Moldova coagula
- 29:31amplifica idei cunoscute din scrierile
- 29:33umaniștilor ne referim desigur În primul
- 29:36rând la conștiința descendenței noastre
- 29:39romane și la deseori invocata unitate
- 29:42lingvistică și culturală a spațiului
- 29:44românesc avem însă deopotrivă în vedere
- 29:47nevoia afirmată de continuitate în
- 29:50cultură pentru că a folosi câștigurile
- 29:54scrisului religios era util dar dar a
- 29:58pune aceste foloase aceste câștiguri ale
- 30:02scrisului religios la baza noului stil
- 30:05noii variante literare a limbii române
- 30:08literare este o noutate remarcabilă
- 30:10spunea Petru maioru în cărțile cele
- 30:12bisericești tot o dialect Adică o normă
- 30:15iaste la toți de aceea această limbă
- 30:18trebuia să stea la baza noii limbi
- 30:20române literare astăzi limba română are
- 30:23două limbi literare o limbă literară
- 30:26bisericească continuatoare vechii limbi
- 30:28române literare continuă să fie utilizat
- 30:31în biserică și o variantă laică pe care
- 30:33noi o folosim astăzi în mod obișnuit în
- 30:36afara serviciului
- 30:39religios la această limbă religioasă se
- 30:41referea Ion eled Rădulescu care spunea
- 30:46că Pentru a crea o limbă literară
- 30:48românească modernă trebuie să urmăm
- 30:50limbii cei bisericești și după Tipii
- 30:53adică după normele ei să facem și limba
- 30:57filozofului
- 30:58matematic lui politicului a fost o idee
- 31:02care a fost acceptată a fost urmată în
- 31:05toată epoca modernă a limbii române
- 31:07literare și nu putem lăsa deoparte în
- 31:09această înseriere de idei și de fapte
- 31:13directoare acțiunea necesară concertată
- 31:16pentru asigurarea Progresului limbii
- 31:19române adică acea creștere a limbii
- 31:22românești pe care enechiță Văcărescu o
- 31:24lăsa moștenire urmașilor în Celebrul său
- 31:27Testament literar
- 31:28iar Toate aceste chestiuni vizau și
- 31:31implicau desigur rolul acțiunea aplicată
- 31:35consecventă responsabilă a cărturarilor
- 31:38luminați ai
- 31:40vremii în această nouă etapă a
- 31:42parcursului istoric a limbii române
- 31:45începută la finele veacului al x lea dar
- 31:49amplificată constant mai ales după
- 31:511830 normele scrisului românesc literar
- 31:54stabilite prin dispute constructive
- 31:56între învățați timpului au fost făcute
- 31:59cunoscute prin presă recent creată dar
- 32:02extrem de activă și au fost pentru prima
- 32:06dată impuse prin lucrări normative
- 32:08tipărite care având astfel difuzare
- 32:11largă dobândeau ușor prestigiu și
- 32:14autoritate ne referim la gramatici la
- 32:17lucrări de simplificare de reorganizare
- 32:20și de înnoire a ortografiei la îndrumare
- 32:23pentru utilizarea celor mai indicate
- 32:25modalități de de solidare respectiv de
- 32:29îmbogățire a vocabularului moștenit din
- 32:31latină dar și la dicționare de mare
- 32:34cuprindere sau doar lexicoane purtă rețe
- 32:38Cum erau numite în Epoca aceasta din
- 32:40urmă de regulă bilingve cu surse
- 32:43predominant romanice normarea limbii
- 32:46literare devenită pentru prima dată
- 32:48explicită a fost dublată acum de lucrări
- 32:52numeroase de cultivare a exprimării
- 32:55literare și a fost susținută prin
- 32:57acțiuni bine coordonate de introducere
- 33:01în uzul literar laic a unor maniere de
- 33:04redactare sau de organizare textuală
- 33:07necesare pentru a moderniza prin
- 33:12traducțiune din Marea literatură
- 33:15Europeană trebuia modernizată limba
- 33:17noului nostru scris literar pentru a o
- 33:20diferenția de obișnuințele de redactare
- 33:22de structurile reprezentative pentru
- 33:25scrisul literar religios pentru Da
- 33:28libertate producției literare autohtone
- 33:30traducțiune
- 33:35limbi literare nu au mai fost încurajate
- 33:38Cum se știe după mijlocul secolului al
- 33:4019 lea pentru că spunea Mihail
- 33:42cogălniceanu în propășirea prin numărul
- 33:45lor prea mare omoară în noi duhul
- 33:49Național se așezaseră structurile și era
- 33:52nevoie de lucru în cadrul noilor forme
- 33:55acceptate după transf ări și adaptări
- 33:58îndelungi disputate corelate și validate
- 34:02în final în cadrul Academiei române
- 34:04instituție nou înființată în folosul
- 34:07consolidării unității întregului spațiu
- 34:09românesc al Progresului culturii și
- 34:12Științei de cel mai înalt nivel româna
- 34:15literară a devenit o limbă modernă
- 34:17normată atent și unitar în toate
- 34:20compartimentele sale ortografia cu
- 34:23litere chirilice a lăsat locul celei cu
- 34:25litere latine iar scrisul etimologic iz
- 34:27an instrument de demonstrare a originii
- 34:30noastre romane prin însăși forma grafică
- 34:33a cuvintelor a trecut de la variante de
- 34:35etimolog ism excesiv la fonologic
- 34:37temperat corespunzător tradiției noastre
- 34:40culturale însăși folosirea limbii
- 34:43literare ca mijloc eficient de
- 34:45culturalizare impunea această soluție
- 34:49normativă scrisul etimolog zant bazat pe
- 34:53legile de evoluție fonetică de la latină
- 34:55la română a fost creat și apoi utilizat
- 34:58pentru a demonstra cum spuneam
- 35:00descendența latinească a limbii noastre
- 35:02după instituirea acestui sistem ca
- 35:05manieră ortografică specifică mișcării
- 35:07latiniste transilvanene unele dintre
- 35:10norme au fost modificate în timp sistem
- 35:13ortografic propus în 1780 în element al
- 35:17limbii dac romane si bahice prima
- 35:20lucrare normativă tipărită a școlii
- 35:22ardelene a suferit modificări în 1805 în
- 35:25ediția a doua a textului apoi în
- 35:27ortografia a lui Petru Maior devenită
- 35:30oficială în 1819 era îndrumar oficial în
- 35:33scrisul cu litere
- 35:35latine sistemul ortografic latinist
- 35:38propus apoi diferit de cel al lui Micu
- 35:41și și și Maior și Șincai propus de
- 35:45Timotei
- 35:46Cipariu și acceptat de academia română a
- 35:49fost modificat în repetate rânduri fiind
- 35:52înlocuit în final tot în cadrul
- 35:54Academiei de sistemul propus de titiu
- 35:56Maiorescu Bazat în cea mai mare parte pe
- 35:58principiul fonologic iar scrisul
- 36:01chirilic simplificat în 1828 de Ion eled
- 36:04Rădulescu pentru a deveni integral
- 36:07fonologic dublat un timp de variante al
- 36:10unui alfabet de tranziție a fost
- 36:13utilizat decenii la rând concomitent cu
- 36:16scrisul etimolog zant pentru a asigura
- 36:18accesul tuturor
- 36:20categoriilor de cititori la textele
- 36:23tipărite alfabetul chirilic a fost
- 36:26înlocuit de al et de altfel oficial în
- 36:29cadrul scrisului nostru religios prin
- 36:32aceleași din aceleași rațiuni de
- 36:34asigurare accesului cititorului obișnuit
- 36:37la forma tradițională a textelor
- 36:39bisericești abia după anul
- 36:421890 morfologia a fost și ea normată
- 36:45folosindu se câștigurile tradiției
- 36:47create de scrisul religios după
- 36:49principii atent stabilite important
- 36:53fiind importante fiind gramatical itatea
- 36:56adică respectarea cerințelor sistemului
- 37:00morfologic al limbii și clasicitatea
- 37:02prin care se înțelegea promovarea cu
- 37:05prioritate a cuvintelor a formelor
- 37:09moștenite din limba latină în cadrul
- 37:11nostru în cadrul sistemului nostru
- 37:13lexical cărturari din toate provinciile
- 37:16românești corel au și consolid lexicul
- 37:19de bază conservat din latină cu
- 37:21împrumuturi latinești sau romanice în
- 37:24cadrul unui proces bine conturat
- 37:26Teoretic nu se accepta orice pătrundea
- 37:29în presă orice pătrundea în acele
- 37:33dicționare purtă rețe promotorii limbii
- 37:36române literare se delimitau și se
- 37:38depărtau în felul acesta de modele
- 37:40vremii și de unele excese temporare ne
- 37:45referim la franțuz ism dar și la
- 37:48italienisch în proiectul primului
- 37:50dicționar Academic al limbii noastre
- 37:52tipărit sub egida Academiei între 1871
- 37:56și 1876 de august rebun laurian și Ioan
- 37:59c massim au fost incluse în Spre exemplu
- 38:02în glosar adică în Partea finală a
- 38:05lucrării
- 38:06considerată constituită din forme care
- 38:09nu Trebuiau recomandate pentru limba
- 38:11literară multe franțuz isme deși acestea
- 38:14erau frecvent folosite în epocă și
- 38:17corespundeau jargoane în vremea
- 38:21respectivă sigur că
- 38:24aceste acest dicționar conține în afara
- 38:27lui glosar la care lumea putea să nu se
- 38:29uite comentarii în subsolul paginilor în
- 38:31care erau condamnate excesele de o
- 38:34anumită factură din perioada precedentă
- 38:37tipăririi acestui dicționar era româna
- 38:40literară astfel concepută și mai ales
- 38:42structurată în urma unor eforturi
- 38:45îndelungi și unor modelări ce puneau în
- 38:49evidență mai bine decât oricând
- 38:51romanitatea și unitatea lingvistică a
- 38:54spațiului nostru cultural limba de
- 38:56cultură limbă de Cultură care prin
- 38:58atentă normare și prin intensă cultivare
- 39:02devenea încă de la mijlocul secolului al
- 39:0519 lea aptă de înaltă și aleasă
- 39:08producție literară limba creației
- 39:10beletristice de foarte bună calitate
- 39:13simpla invocare a numelui lui Mihai
- 39:15Eminescu Ion Creangă și Ion Luca
- 39:16carageale Este suficientă pentru
- 39:19argumentarea acestei afirmații creație
- 39:22în care elemente noi achiziții literare
- 39:25lexicale de de dat recentă se acomoda
- 39:29funcțional prin remarcabil efort de
- 39:32sinteză cu fapte de limbă veche cu forme
- 39:35dialectale sau cu extrase sau extrase
- 39:38din limba vorbită concomitent româna
- 39:40literară modernă a devenit prin variante
- 39:42funcționale bine individualizate limbă a
- 39:45noii administrații a Justiției a
- 39:48Științei moderne respectiv a presei cum
- 39:51spuneam recent constituită dar foarte
- 39:54puternic și foarte activă în toate
- 39:57procesele de modernizare Socială și
- 40:00politică și culturală a spațiului
- 40:02românesc noua noastră limbă de Cultură s
- 40:06a dovedit în felul acesta capabilă nu
- 40:09doar să fie instrument util de înnoire
- 40:12Socială și să reziste cu mijloace
- 40:15specifice modelor lingvistice susținute
- 40:18de Elite dornice să și pună în evidență
- 40:21cultura individuală iar ulterior în
- 40:23secolul al x lea după ce asimilasi cele
- 40:27mai utile elemente furnizate de
- 40:30influența cultural influențe culturale
- 40:32majore în primul rând de influența
- 40:34franceză de remarcabila influență
- 40:37italiană dar și de influența englezească
- 40:40exercitată atunci în primul rând prin
- 40:42medier romanică sau de influența germană
- 40:46și ea pătrunsă la începutul secolului al
- 40:48xx lea româna modernă bine structurată
- 40:51și îndelung exersată A rezistat
- 40:54influenței rusești susținută prin
- 40:57presiuni politice nu totdeauna ușor de
- 41:00evitat influența rusească exercitată
- 41:03după al doilea război mondial nu doar în
- 41:05spațiul românesc a lăsat de aceea urme
- 41:10cu totul nesemnificative în lexicul și
- 41:13în frazeologia limbii noastre literare
- 41:17moderne parcursul anterior schițat prin
- 41:21prezentarea etapelor importante din
- 41:23istoria limbii noastre arată cred cu
- 41:26claritate
- 41:27că în tradiția scrisului în limba română
- 41:30vitalitatea originară a idiomul lui pe
- 41:32care î vorbim a fost consolidată în
- 41:36epoci vechi prin susținere prin acțiune
- 41:40consecventă cu finalitate marcat
- 41:42culturală a de către marii noștri
- 41:45cărturari dar și de către numeroșii
- 41:49traducători copii și tipografi rămași
- 41:51cum spuneam anonimi dar erau cu toții
- 41:54dăruiți scrisului nostru literar și
- 41:57aspirațiilor pe care acest scris S a
- 41:59străduit să le împlinească în Epoca
- 42:02modernă Ce acoperă aproximativ ultimele
- 42:05două secole Limba Noastră de Cultură s a
- 42:08individualizat dincolo de acțiunea
- 42:10consecventă de păstrare și de
- 42:13consolidare a structurilor originare și
- 42:15a fondului moștenit din Latina prin
- 42:18normare atentă și eficientă a Uzului
- 42:21literar dublată de cultivarea
- 42:23perseverentă a exprimării elevate pentru
- 42:27pentru că o limbă literară consolidată
- 42:29și atent cultivată aduce totdeauna cu
- 42:32sine nu doar prestigiul și stabilitatea
- 42:35normelor ci și capacitatea de selecție
- 42:37rațională și eficientă a elementelor
- 42:40străine utile atunci când este supusă
- 42:44influenței unor Mode sau modele
- 42:48lingvistice oricât ar fi acestea de
- 42:50puternice și de invazive destinul limbii
- 42:52române drumul ei istoric a fost legat
- 42:55Deci permanent prin promovarea și
- 42:58cultivarea variantei literare
- 43:00considerate pe bună dreptate exemplare
- 43:03de deschidere către cultură chiar
- 43:06vitalitatea originară a românei a fost
- 43:08susținută și consolidată prin instrucție
- 43:12adică tot Prin exercițiu cultural
- 43:15colectiv bine
- 43:17direcționat după un parcurs de aproape
- 43:20două milenii marcat de dorința evidentă
- 43:23și de acțiunea constantă de consolidare
- 43:26a unității l lingvistice originare
- 43:28susținut de efortul continuu manifest
- 43:32manifestat coerent și aplicat
- 43:34programatic de Găsirea unei forme
- 43:36literare elevate riguros normate și
- 43:40atent cultivate limba română pare să
- 43:42ezite în ultimele trei decenii în
- 43:45ducerea mai departe a destinului său
- 43:49cultural analize diverse întreprinse
- 43:52asupra unor variante ale românei actuale
- 43:55preponderent vorbite aparținând de
- 43:58regulă mass media dar și în mare parte
- 44:01scrise reflectând în primul rând starea
- 44:05unor variante diverse ale comunicării
- 44:08prin mijloace electronice au pus în
- 44:10evidență existența un unei dinamici
- 44:13deosebite a structurilor și o
- 44:15democratizare Adică o relaxare chiar o
- 44:18relativizare accentuată a normării
- 44:20exprimării literare îngrijite anterior
- 44:24riguros respectate în variantele
- 44:27comunicării
- 44:29curente recent investigate crește spun
- 44:33statisticile numărul de forme specifice
- 44:36limbii vorbite nu odată argotice sau
- 44:40familiare unele având o formă sau chiar
- 44:44mai multe forme marcate dialectal au
- 44:48fost remarcată de asemenea existența
- 44:50unei foarte mari deschideri a
- 44:52utilizatorilor limbii noastre indiferent
- 44:55de vârstă sau de pregătire spre împrumut
- 44:57lexical semn reconfirmat al aplecării
- 45:01constante a românilor către culturile
- 45:03respectiv către limbile străine la modă
- 45:06amplif ă aplecare amplificată în această
- 45:10perioadă de globalizare de loc
- 45:13controlată și foarte activă în formă
- 45:16englezească globalizare susținută în nu
- 45:20doar de contextul Economic și politic
- 45:22actual sau de limbaje specifice noilor
- 45:26tehnologii sau științelor care le
- 45:28utilizează ci și de ideea impusă deja
- 45:32după mine la nivel cazi oficial că orice
- 45:35text scris în limba engleză este automat
- 45:38mai valoros decât unul de acela de cel
- 45:41puțin același nivel redactat în limba
- 45:44română sunt justificate în acest mod
- 45:47adică prin prestigiul pe care par să l
- 45:51inducă denumirile englezești date după
- 45:541990 unor ateliere sau firme unor
- 45:58festivaluri unor concursuri sportive sau
- 46:01chiar unor târguri meșteșugărești sunt
- 46:04însă Toate aceste constatări
- 46:06semnificative pentru starea limbii
- 46:08române literare actuale în ansamblu sau
- 46:12doar pentru varianta pentru variante ale
- 46:15românei actuale considerate prin
- 46:17extensie cred eu greșită
- 46:20literare ne aflăm cumva în fața unei
- 46:23schimbări reale a formei a formei
- 46:26literare pe care continuăm să o numim
- 46:29exemplare a limbii noastre actuale sau
- 46:33Avem doar dovada
- 46:35respectării la scara istoriei repetării
- 46:38Pardon la scara istoriei a unor situații
- 46:41de comunicare similare celor consemnate
- 46:44cu trimitere la limbajul unor grupuri de
- 46:48vorbitori în secolul al 19 lea de către
- 46:51Constantin faca Vasile alexandrii mai
- 46:53puțin cunoscut în acest sens Bogdan
- 46:55petreu HD sau Ion Luca carageale în
- 46:59sumare de forme și de structuri rezultat
- 47:02al unui amestec de registre unele marcat
- 47:06neliterare datele lingvistice luate în
- 47:08considerare în analize la care ne am
- 47:11referit sunt în mod Evident ilustrative
- 47:14pentru ceea ce chiar unii lingviști
- 47:16numesc limba vie nu pentru limba
- 47:18literară exemplară cuprinsă nu doar în
- 47:21epocile anterioare în primul rând în
- 47:24cărți modelul mass media
- 47:27și acțiunea așa numiților formatori de
- 47:30opinie tolerate sau insuficient
- 47:33contracarate de specialiștii însărcinați
- 47:36cu normarea literară autentică
- 47:40sugerează vorbitorilor mai puțin
- 47:43instruiți ideea că aceasta este forma
- 47:46aceasta este Calea de urmat în
- 47:48exprimarea românească
- 47:51modernă pentru mulți dintre
- 47:53intelectualii cultivați româna actuală
- 47:56pare de aceea că se urâțește prin
- 47:59folosirea constantă uneori ostentativă a
- 48:03unor forme Ce sunt în mod Evident
- 48:05neliterare unele dintre formele nou
- 48:08promovate arată însă că chiar vorbitorii
- 48:11insuficient instruiți caută intuitiv să
- 48:14se depărteze de vorbirea proprie sau de
- 48:17accest sau de aceea sau de cea uzuală în
- 48:21mediile respectiv în zonele din care
- 48:24provin apelând la forme specifice unor
- 48:28registre lingvistice considerate Cu
- 48:30siguranță prestigioase demne de imitare
- 48:34sau dar care nu sunt Evident parte a
- 48:38limbii acelea exemplare despre care
- 48:40vorbeam istoria României literare din
- 48:43care am extras în cadrul intervenției
- 48:46noastre date esențiale privitoare la
- 48:49momente de cumpănă rezolvate totdeauna
- 48:52în folosul culturii naționale și al
- 48:55Progresului acesteia Indică însă drept
- 48:57soluție pentru apărare limbii noastre
- 49:00actuale
- 49:01supusă concomitent globalizării masive
- 49:05intense și democratizării în exces
- 49:08cultivarea atentă și normarea riguroasă
- 49:11pentru că limba vie liberă să se
- 49:14manifeste spre deosebire de Limba
- 49:17literară un Construct intelectual ce
- 49:20trebuie să aibă stabilitate și chiar
- 49:22conservatorism a fost totdeauna
- 49:24predispusă prin mulțimea variantelor
- 49:27coexistente permise și propuse de uz la
- 49:31dispersie iar fără fără unitate și
- 49:35stabilitate date de cultivare și de
- 49:37normare adică fără Protecția asigurată
- 49:40de forma literară corectă și atent
- 49:43stabilită orice limbă Deci și limba
- 49:46română se degradează întrucât îi este
- 49:48afectat caracterul exemplar Fiindu i
- 49:51totodată diminuate treptat și uneori
- 49:54ireversibil funcțiile de bază
- 49:57o dovedesc Din păcate o dovedește Din
- 50:01păcate starea actuală a dialectelor
- 50:03istorice sud dunărene ale Limbii Române
- 50:06nicicând protejate de o formă cultivată
- 50:09literară în sensul autentic al
- 50:12termenului care să fi fost creată Pentru
- 50:15promovarea și pentru utilizarea elevată
- 50:18în toate domeniile culturii inclusiv în
- 50:21învățământ aduc argumente în același
- 50:24sens graiurile românești vorbite în în
- 50:26afara granițelor actuale ale României
- 50:29multe marginalizate cultural supuse în
- 50:33absența protecției oferite prin școală
- 50:35de Limba literară influenței distructive
- 50:38a Limbilor oficiale din respectivele
- 50:41țări nu au lipsit și nu lipsesc
- 50:44încercări de transformare a acestor
- 50:46variante dialectale pentru pentru o
- 50:49clamată dar iluzorie conservare a
- 50:51comunităților culturale locale și a
- 50:53vorbirii specifice acestora în așa zise
- 50:57limbi independente care trebuie să fie
- 51:00prin din rațiuni politice evidente
- 51:03diferite de română exemplul basarabean
- 51:06este în această perspectivă unul
- 51:09integral pozitiv pentru că Argumentează
- 51:12modul de supraviețuire apoi modalitatea
- 51:16de renaștere a limbii române în spațiul
- 51:19românesc de dincolo de Prut statutul
- 51:21actual al românei În acest spațiu
- 51:23ilustrează totodată rolul Culturii în
- 51:26rezistența în timp și în spațiu a unei
- 51:29limbi iar întreaga istorie a limbii
- 51:32noastre literare susține la rândul ei
- 51:35utilitatea chiar necesitatea cultivării
- 51:37și normării corecte coerente și de
- 51:41perspectivă a limbii noastre Naționale
- 51:44vă mulțumesc pentru atenție
- 51:58[Aplauze]
- 52:17distinși
- 52:20ascultători l am auzit pentru prima oară
- 52:22vorbind despre limba
- 52:24română pe Domnul Domul profesor
- 52:27universitar Gheorghe Chivu prin anii 90
- 52:31ai secolului trecut la Baia
- 52:34Mare la o școală de vară pentru studioși
- 52:38nu neapărat studenți pentru studioși
- 52:41străini organizată de o
- 52:44instituție bună condusă pe atunci de
- 52:47Augustin buzura se chema fundația
- 52:50culturală română și a vorbit despre
- 52:52limba veche românească domnul
- 52:54academician
- 52:56într o manieră care m a determinat pe
- 52:58mine să văd parcă limba română aevea ca
- 53:01pe o zeiță veghind
- 53:05ne Apropo de Limba literară Tot prin
- 53:08anii ' eram în Basarabia
- 53:12și l am întrebat pe
- 53:14un profesor Cum
- 53:17de vorbește așa de frumos românește în
- 53:20fața studenților
- 53:22și mi a spus așa în fața studenților
- 53:26vorbim limba română generală
- 53:30acasă Vorbim Graiul nostr moldovinesc
- 53:34foarte frumos minunat în toate limbile
- 53:39cultivate de pe de pe lumea asta există
- 53:43variante locale cum știți graiuri
- 53:45dialecte și o limbă de comunicare
- 53:50comună prin această prelegere menită să
- 53:54fie discurs de recepție la academia
- 53:58română stimate și distinse coleg ați dat
- 54:02un nou
- 54:03examen de maturitate intelectuală cu
- 54:06toții dăm examene mereu la orice vârstă
- 54:09demonstrând pregătirea temeinică și
- 54:12erudiția deosebită De obicei în asemenea
- 54:16ocazii cum știți
- 54:18protagonistul evocă o figură sau mai
- 54:21multe figuri reprezentative de
- 54:23academicieni de savanți
- 54:27care l au
- 54:28precedat papiul Ilarian l a evocat pe
- 54:32Georgiu Barițiu nu pe Georgiu Șincai
- 54:36Pardon Și i a răspuns un alt Georgiu
- 54:39Barițiu
- 54:43sau tratează o chestiune esențială a
- 54:46Domeniului pe care l au ilustrat și l
- 54:50Ilustrează în viața aceasta
- 54:53științifică dumneavoastră ați ales a
- 54:55doua locale
- 55:26alții pe care nu i pomenesc aici și
- 55:28nădăjduiesc să nu se
- 55:30supere nu sunt uitați nici lingviștii
- 55:33străini că eu am văzut notele la acest
- 55:36studiu al dumneavoastră precum Mario
- 55:39rufini și mai ales Carlo tali
- 55:41vini care au acordat românei și istoriei
- 55:45sale o atenție specială în cadrul
- 55:47general al limbilor romanice ne amintiți
- 55:50mereu indirect și discret că Niciunul
- 55:55dintre noi nu sun suntem demiurgi în
- 55:58disciplinele noastre că ne sprijinim pe
- 56:01coloanele Științei înaintașilor din
- 56:04vechime pe cele ale profesorilor noștri
- 56:08și Că munca stăruitoare
- 56:11învinge orice Labor impus Omnia
- 56:17Vincit v ați format la prestigioasa
- 56:20școală de
- 56:21Filologie a Universității din București
- 56:27și v ați născut în Muntenia de câmpie e
- 56:29un Paradox aice nu departe de
- 56:32București adică în Dacia inferioară cum
- 56:35ar fi zis papiul Ilarian treboniu
- 56:38laurian și toți învățații școlii
- 56:40ardelene și chiar Vasile Pârvan care nu
- 56:43era
- 56:45Ardelean Când a fost nașul Universității
- 56:48din Cluj a numit o Universitatea
- 56:51Națională a Daciei superioare pentru că
- 56:54Dacia inferioară era pentru ei Era în
- 56:57primul rând Muntenia dar și Moldova
- 57:01oamenii nu înțeleg de
- 57:03ce Pentru că Dacia inferior cuprindea
- 57:07Oltenia o fâșie mică din sud estul
- 57:10Transilvaniei Hai să zicem țara
- 57:13Bârsei și o fâșie destul de mare din
- 57:17Muntenia până la Valul lui Traian restul
- 57:21Munteniei și sudul
- 57:23Moldovei fiind anexate iei care avea
- 57:28capitala pe teritoriul Bulgariei de
- 57:30astăzi când era o singură mie după aia
- 57:33Au fost două fiindcă poporul român s a
- 57:35format deopotrivă la începuturi măcar în
- 57:38Mesia și Dacia sau în Dacia Felix Dacia
- 57:42Nord dunăreană și
- 57:44Mia Deci v ați format la prestigioasa
- 57:47școală de Filologie a Universității din
- 57:50București și ați elaborat o teză de
- 57:53doctorat închinată unui monument de
- 57:55limbă român din secolul al x lea
- 57:58codicele sturz sub îndrumarea
- 58:01profesorilor Ion coteanu și Boris Cazacu
- 58:05amândoi membri ai Academiei
- 58:10române Ați ajuns după ani de muncă
- 58:12asiduă profesor al Universității Unde v
- 58:15ați format
- 58:18cercetător și director adjunct al unor
- 58:21Institute de specialitate ale Academiei
- 58:24române
- 58:26academician și mai de curând președinte
- 58:29al secției de Filologie și literatură al
- 58:33aceluiași for suprem de consacrare și de
- 58:37cercetare auspiciile v au fost
- 58:40favorabile deopotrivă pe terenul
- 58:42pregătirii și al activității
- 58:44profesionale încât sunteți astăzi una
- 58:47dintre cele mai autorizate voci din
- 58:50lingvistica și filologia românească în
- 58:53discursul de recepție ne ați călătorit
- 58:57prin Istoria
- 58:59Limbii de la originile sale romane până
- 59:02în prezent referirea autorizată la
- 59:05procesul de
- 59:06romanizare a fost urmată de considerații
- 59:10privind unitatea limbii privind citez
- 59:14registrele lingvistice cultivate
- 59:17descifrate prin importante și ingenioase
- 59:21etimologii din care ne ați prezentat o
- 59:23parte nu ignorați limba română
- 59:28populară dar Aduceți argumente pentru
- 59:31existența timpurie a unei limbi române
- 59:38cultivate vorbite și scrise de o elită
- 59:42deținătoare al unui nivel intelectual
- 59:46destul de
- 59:47înalt foarte mulți români cred că noi am
- 59:50avut elită cultivată din secolul x
- 59:53încoace ceea ce e o greșeală
- 59:56constatarea că s a scris românește cel
- 1:00:00mai târziu în a doua jumătate a
- 1:00:02secolului al
- 1:00:04XA pornind de la inventar și de la
- 1:00:07valoarea fonologică a unora dintre
- 1:00:09semnele alfabetului chirilic
- 1:00:11românesc ne obligă Să arătăm aici că și
- 1:00:14istoricii Evului Mediu au ajuns la
- 1:00:17aceeași concluzie dar pe alte căi faptul
- 1:00:20acesta întărește susținerea
- 1:00:23dumneavoastră nu
- 1:00:24considerați împreună cu Pep
- 1:00:27Panaitescu exercițiul limbii slavone
- 1:00:31drept o povară pentru limba noastră
- 1:00:35vernaculară deoarece conștiința
- 1:00:37romanității la români a contracarat
- 1:00:39monopolul slavonismului și a condus la
- 1:00:42traducerea timpurie a textelor slavone
- 1:00:45în românește câteodată când te presează
- 1:00:48un element străin îți aperi mai bine ce
- 1:00:51i al tău limbile romanice occidentale n
- 1:00:55au avut această presiune pentru că
- 1:00:57intelectualii lor au folosit limba
- 1:01:01latină ca limbă a elitei în Epoca
- 1:01:05medievală sigur că au avut avantajul că
- 1:01:08limba vorbită s a îmbogățit mereu cu
- 1:01:11termeni luați din Latina cultă de atunci
- 1:01:15dar noi ne am apărat limba și de aceea
- 1:01:18academicianul sala cândva
- 1:01:20arăta ce cuvinte avem în limba română
- 1:01:23moștenite din latină și care nu se gă
- 1:01:25găsesc în celelalte limbi
- 1:01:32romanice faptul acesta Deci întărește
- 1:01:35susținerea
- 1:01:37dumneavoastră
- 1:01:40limba latină a fost de fapt româna
- 1:01:45vorbită pe acest teritoriu Latina
- 1:01:48dunăreană cum a numit o în fazele sale
- 1:01:51incipiente un alt antecesorul Iancu
- 1:01:54fiser
- 1:01:56rămâne semnificativă pentru acest lucru
- 1:01:58cum a subliniat traducerea termenului de
- 1:02:01romani din textele slavone nu prin râm
- 1:02:05Leni atestat în anumite scrieri ale
- 1:02:09epocii ci prin
- 1:02:11români formă atestată în apostolul de la
- 1:02:14mijlocul secolului al x lea și în
- 1:02:17lucrări
- 1:02:19ulterioare dacă limba literară s a
- 1:02:22format în Muntenia dumneavoastră în
- 1:02:24Muntenia de nord și în Trans Vania de
- 1:02:26Sud ca nucleu învățații moldoveni s au
- 1:02:30revanșat și ne au lăsat apoi monumente
- 1:02:34de limbă românească extraordinare și
- 1:02:37chiar un element istoricește
- 1:02:39extraordinar Moștenirea termenului nu de
- 1:02:42rumâni ci de români în Moldova vă rog să
- 1:02:46vă uitați peste cronicari și peste
- 1:02:49Dimitrie Cantemir și veți vedea formele
- 1:02:53multe sunt atestate la Vasile arvin un
- 1:02:56antecesorului academician de la Iași
- 1:02:58care a scris despre termenii de româ și
- 1:03:02România în textele vechi sigur forma
- 1:03:05cunoscută
- 1:03:07și folosită la țară este
- 1:03:10român până târziu Țara Românească români
- 1:03:14că așa era firesc după un o regulă anume
- 1:03:17știți o între două
- 1:03:20vocale utilizatorii limbii române vechi
- 1:03:23în scris
- 1:03:26au considerat că românii erau adevărați
- 1:03:28romani așa cum scrie Dimitrie Cantemir
- 1:03:31pe urmele cronicarilor și cum aveau să
- 1:03:34dezvolte apoi învățații școlii ardelene
- 1:03:36Nu școala ardeleană a impus în cultura
- 1:03:40românească Moștenirea noastră romană și
- 1:03:43numele de Roman nu Dimitrie Cantemir e
- 1:03:46primul savan de valoare Europeană care
- 1:03:48impune acest
- 1:03:50lucru constatați distinse coleg mereu cu
- 1:03:54surprindere și convingere în același
- 1:03:56timp ce frumos curge limba noastră
- 1:03:59românească din secolul al x lea de la
- 1:04:03testamentul lăsat de diaconul
- 1:04:05Coresi cel trecut de la Târgoviște la
- 1:04:09Brașov trecând apoi sub privegherea
- 1:04:13bisericii cum spuneți mereu la Varlaam
- 1:04:16Dosoftei Neculai Milescu Udriște
- 1:04:20Năsturel cumnatul Domnului și Antim
- 1:04:23Ivireanul apoi la știi târzii și moderni
- 1:04:27precum Miron Costin sau de a dreptul la
- 1:04:29prei luminiș detalia stolnicului
- 1:04:32Cantacuzino și mai ales a lui Dimitrie
- 1:04:36Cantemir aduceți un elogiu nu numai
- 1:04:39oamenilor ci și vechilor scrieri cărora
- 1:04:42le conferiți aproape viață în sine
- 1:04:45precum Biblia de la București psaltirile
- 1:04:48lui Dosoftei scrierile erudite ale
- 1:04:51școlii ardelene e o bucurie pentru mine
- 1:04:54să constat cum înviați ziceri aproape
- 1:04:57uitate dar cu valoare de aforism precum
- 1:05:00cea a lui Petru Maior cu cărțile
- 1:05:03bisericești care sunt tot o cuprind tot
- 1:05:06o dialect pentru toți sau a lui Ion
- 1:05:08Heliade Rădulescu primul președinte al
- 1:05:10acestei venerabile instituții să urmăm
- 1:05:13limbii celei
- 1:05:15bisericești și să facem din ea norme
- 1:05:18pentru
- 1:05:19limba filozofului politicului matematic
- 1:05:23lui sunt atestări din secolele al 18 lea
- 1:05:26și al 19 lea ale importanței limbii
- 1:05:29literare și mai ales ale conștiinței
- 1:05:31cărturarilor despre rolul esențial al
- 1:05:35limbii literare românești nu puteați
- 1:05:38trece în acest excurs peste tranziția în
- 1:05:42scris de la slavonă la română nici peste
- 1:05:45scrisul etimolog zant care în
- 1:05:48accepțiunea făuritorilor lui de la
- 1:05:50Samuil micul la Timotei Cipariu trebuia
- 1:05:53să fortifice și să EX simplifice
- 1:05:56latinitatea și modernitatea limbii
- 1:05:59noastre ați făcut o scurtă istorie a
- 1:06:02limbii în sine Și ați trecut În revistă
- 1:06:04și unele primejdii care amenință forma
- 1:06:07noastră de comunicare constatați cu
- 1:06:10amărăciune acestea alunecări aceste
- 1:06:12erori și uneori aceste
- 1:06:15teribilism prezente în mijloacele de
- 1:06:18comunicare în masă contemporane și
- 1:06:21militați pentru veghea asupra limbii
- 1:06:24române academ
- 1:06:26trebuie să și continue Acest rol Nu
- 1:06:29uitați nici dialectele românești Sud
- 1:06:33dunărene rămase neprotejate de o formă
- 1:06:36cultivată literară asaltate de
- 1:06:39influențele nefaste ale limbilor
- 1:06:42vii romanice nefaste pentru că tind să
- 1:06:46înlocuiască vocabularul Romanic cu
- 1:06:49vocabular cu un vocabular de alt tip și
- 1:06:53de falși savanți
- 1:06:56dornici să le transforme din motive
- 1:06:58politice și nu științifice în limbi
- 1:07:01diferite de limba română de alt minter
- 1:07:05chiar și unii vorbitori de română Nord
- 1:07:08dunăreană situați geografic la sud de
- 1:07:11Dunăre Cum sunt românii de pe Valea
- 1:07:13timocului care vorbesc graiuri
- 1:07:16oltenești poartă oficial numele de Vlahi
- 1:07:20și sunt considerați de autori ca fiind
- 1:07:22diferiți de români și vorbitori de o
- 1:07:25altă limbă decât limba românilor de
- 1:07:27pildă din Banatul
- 1:07:29sârbesc exprimați o viziune moderat
- 1:07:32optimistă totuși în legătură cu puterea
- 1:07:35de viețuire și de regenerare a limbii
- 1:07:38române și faceți un elogiu științific și
- 1:07:41nu eseistic pentru limba literară de alt
- 1:07:44minter discursul dumneavoastră are un
- 1:07:46moto grăitor care exprimă întreaga
- 1:07:49filozofie a lucrării anume că fără
- 1:07:52Protecția formei sale literare orice
- 1:07:55limbă se degradează și se pierde treptat
- 1:07:58pleda pentru nevoia permanentă de limbă
- 1:08:01literară și o faceți cu o tenacitate
- 1:08:04demnă de această cauză nobilă constatați
- 1:08:08că trăim într o lume care tinde spre
- 1:08:10globalizare și care este pradă unei
- 1:08:14iluzii anume că globalizarea ar însemna
- 1:08:17eradicarea Națiunilor sau a popoarelor
- 1:08:21chiar a
- 1:08:23raselor unii cred că începutul
- 1:08:25omogenizării forțate ar putea fi
- 1:08:28distrugerea limbilor
- 1:08:31naționale adică a principalului mijloc
- 1:08:35de comunicare între mari grupuri de
- 1:08:38oameni lucrul acesta a fost încercat
- 1:08:41distinși ascultători și stimate domnule
- 1:08:45coleg cum știți cu toții de comunismul
- 1:08:47de tip sovietic când se vorbea despre
- 1:08:51citez poporul muncitor unic și despre
- 1:08:55limba rusă iarăși citez ca mamă a
- 1:08:58tuturor limbilor am avut ocazia să
- 1:09:01cercetez documente din obsedantul
- 1:09:04deceniu și să văd cum în școlile noastre
- 1:09:08și în
- 1:09:09facultăți limba rusă era prezentată ca
- 1:09:12limba de comunicare a viitorului în lume
- 1:09:17Astăzi s au schimbat doar
- 1:09:19aparențele dar nu și esențele din
- 1:09:23anumite puncte de vedere limbele
- 1:09:25literare au creat posibilitatea de
- 1:09:28păstrare a specificului fiecărui popor
- 1:09:31dar și de comunicare peste diferențele
- 1:09:34de dialect și grai limba română literară
- 1:09:38cu rădăcinile sale din secolul al x lea
- 1:09:42ca mai multe limbi europene de altfel să
- 1:09:44știți că limbile literare nu s foarte
- 1:09:46vechi nici măcar la popoarele cu
- 1:09:49pedigri limba noastră Deci cu rădăcini
- 1:09:52în secolul al x lea a creat premisele
- 1:09:55unei educații uniforme a poporului român
- 1:09:58în vederea comunicării eficiente dar mai
- 1:10:00ales în vederea unei literaturi
- 1:10:02naționale
- 1:10:04competitive dacă limba română ocupă un
- 1:10:06loc de frunte în clasificările
- 1:10:09lingvistice actuale faptul se datorează
- 1:10:13existenței limbii exemplare obturarea
- 1:10:17limbii exemplare conduce la distrugerea
- 1:10:20unității etnice și nu neapărat la
- 1:10:23înflorirea dialectelor și și graiurilor
- 1:10:26care trăiesc în armonie cu limba
- 1:10:28literară și i furnizează mereu materie
- 1:10:32primă dar privilegierea dialectelor și
- 1:10:35graiurilor în detrimentul și în locul
- 1:10:38limbii literare nu poate crea decât haos
- 1:10:43decât Renașterea turnului Babel cea mai
- 1:10:47importantă creație spirituală a
- 1:10:49poporului român este limba literară care
- 1:10:53a început să fie normată prin gramatici
- 1:10:56de la un timp ca mai toate limbile
- 1:10:59europene aceste gramatici ale Limbii
- 1:11:02noastre au avut calitatea de a fi
- 1:11:05inteligibile și au creat cu greu un
- 1:11:08vocabular de specialitate agreat de
- 1:11:11toate centrele universitare și academice
- 1:11:15românești de principalele școli
- 1:11:17lingvistice ale noastre de la București
- 1:11:20Cluj și Iași savanții noștri au muncită
- 1:11:25itor și au înscris limba română între
- 1:11:27limbile onorabile ale lumii prin
- 1:11:31prezentul discurs de recepție de la
- 1:11:33înălțimea aulei
- 1:11:35Academiei aduceți stimate domnule coleg
- 1:11:39un omagiu tuturor marilor antecesori cum
- 1:11:42spuneam normator ai limbii române dar
- 1:11:46dumneavoastră trasați și o direcție de
- 1:11:49viitor această direcție impune apărarea
- 1:11:53limbii române literare cum spuneam
- 1:11:57veghea asupra ei dezvoltarea și
- 1:12:00fortificarea ei plasarea ei pe un loc
- 1:12:03privilegiat între preocupările
- 1:12:06savanților
- 1:12:07filologi atrageți mereu atenția printre
- 1:12:10rânduri că încercarea de complicare a
- 1:12:12gramaticii Limbii Române sub motivul
- 1:12:16modernizării discursului și al adecvării
- 1:12:18cu pretinse direcții actuale Nu e
- 1:12:22neapărat de natură să ușureze uzul
- 1:12:24corect cor al limbii între mișcare și
- 1:12:28stagnare limba are propria viață care se
- 1:12:32cuvine urmată și respectată în ritmurile
- 1:12:36sale proprii distinse domnule coleg prin
- 1:12:40preocupările dumneavoastră științifice v
- 1:12:43ați așezat pe șuvoiul cel Mare al
- 1:12:46Cercetării limbii române în tocmai cum
- 1:12:49au vrut părinții fondatori ai Academiei
- 1:12:52noastre în Epoca Unirii și sub domnia
- 1:12:56marelui reformator care a fost
- 1:12:58Principele Alexandru Ioan Cuza aduceți
- 1:13:03astfel un elogiu tuturor marilor
- 1:13:05academicieni lingviști și filologi care
- 1:13:08s au ocupat de limba română și i
- 1:13:10Ridicați pe un piedestal destinat
- 1:13:12prețuirii și
- 1:13:15recunoștinței dar în același timp duceți
- 1:13:18legatul primordial al acestei venerabile
- 1:13:22instituții de normare și a apărarea
- 1:13:25limbii îl duceți spre viitor atrăgând
- 1:13:29atenția că limba noastră românească are
- 1:13:33nevoie de sprijin mereu și perpetuarea
- 1:13:39limbii
- 1:13:40literare nu este un act
- 1:13:42facultativ ci un act imperativ și
- 1:13:46obligatoriu
- 1:13:49aceste Cum să vă spun acte ale noastre
- 1:13:54sunt înscris în programul societății
- 1:13:56literare de la
- 1:13:581866 și au fost mereu reluate și apărate
- 1:14:01în noianul de ani care au trecut de
- 1:14:04atunci astfel am trăit noi românii ca
- 1:14:07națiune culturală astfel am fost
- 1:14:10prezenți în Marea creație a Europei și
- 1:14:13astfel am viețuit întru
- 1:14:16eternitate toate acestea le ați spus în
- 1:14:19pagină cu știință și
- 1:14:21conștiință amintindu ne de menirea
- 1:14:24noastră și de forța dumneavoastră de
- 1:14:26pătrundere spre idealul menționat mai
- 1:14:30sus vă urez Bun venit printre membrii
- 1:14:33titulari ai Academiei
- 1:14:36române multă sănătate și spor în
- 1:14:39îndeplinirea proiectelor de
- 1:14:42cercetare să aveți parte de satisfacții
- 1:14:45intelectuale mereu și să puteți
- 1:14:48spune mult timp de acum încolo sub
- 1:14:52aceste venerabile bolți
- 1:14:55et in Arcadia Ego Vă mulțumesc
- 1:15:03[Aplauze]
- 1:15:14[Aplauze]
- 1:15:28eu am răgușit deja Vă cer iertare
- 1:15:32emoțiile spun cuvântul Vă mulțumesc și
- 1:15:35eu Domnule președinte sunt extrem de
- 1:15:38onorat domnilor
- 1:15:40vicepreședinți domnilor academicieni
- 1:15:42doamnelor academicieni sunt onorat că
- 1:15:44ați fost în aulă în această zi domnilor
- 1:15:48profesori dragi colegi dragi studenți Vă
- 1:15:52mulțumesc tuturor pentru prezență y
About this transcript
This page contains the full transcript of Acad. Gheorghe Chivu – Discurs de recepție în Academia Română by Academia Română, generated from the public captions YouTube serves with the video. The transcript has 8,488 words across 1,530 segments, with the original timestamps preserved so you can click any line to jump to that moment in the embedded player.
What you can do with it
Use the transcript to take notes, quote the speaker, build a study guide, generate a summary with ChatGPT or Claude via the YouTube Summary tool, or export it as a timed subtitle file with YouTube to SRT. You can also re-open it in the transcriber to choose a caption track available on the video.
Free YouTube transcript tool
YouTube2Text is a free YouTube transcript generator — no signup, no daily limit. Paste any YouTube link and get the full transcript instantly, with timestamps, click-to-jump, caption language selection, AI prompts for ChatGPT, Claude, and Gemini, and exports to TXT, SRT, VTT, or Markdown.